De mână cu alfabetul

Standard

Azi mai uşor cu verbele, pentru că o să scot din propria-mi conştiinţă mai multe adjective decât aş fi crezut. De fapt, cred că voi ataca gramatici forţate, transformate în figuri de stil cu termen de garanţie.

De vină e doar elementul care are proasta impresie că m-aş fi împiedicat de rostul său. Nici gând! Eu încetinesc acolo unde îmi place să stau şi frânez înaintea barierelor, acolo unde există principii şi sensuri transparente.  Gândurile oculte şi fără formă nu mă atrag şi tocmai de aceea mă surprind surâzând. Râd pentru că nu mă pretez a ţine  lângă mine suflete cu valoare de material textil, iar alfabetul nu-şi doreşte să-l irosesc pe bucăţi de materie fără fond. Vorbesc aici de bucăţi însufleţite, deşeuri nedescălţate, care atunci când renunţă la încălţări, îşi aruncă şosetele în braţele altora. Vorbesc aici de pretenţiile lor, îşi doresc chiar să îmi cumpăr, poate, alte amprente. Mă bucură însă faptul că am ales amprentele care mi se potrivesc, pe care nu le-aş da pentru o psihologie dospită. Dar ce zic eu psihologii? Parcă aş vorbi de caramele, dar lasă că şi-n urma lor rămâi câteodată cu gust amar. Şi ce? Mi-o fi plecat mie gustul, însă eu sper să li se fi dezvoltat vizualul mai mult ca oricând.

Să vadă că eu nu mă plec în faţa medaliilor dobândite pe căi înnorate.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;De mână cu alfabetul&8221;

  1. Pingback: Alfabet | Epyq

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s